Din punct de vedere demografic, scăderea numărului de locuitori asociată cu tendinţa de îmbătrânire a populaţiei din cele 2 comunităţi ţintă determină încadrarea presiunilor de impact antropic manifestate de populaţia locală pe un trend descendent. Această tendinţă favorabilă menţinerii stării de conservare este mai accentuată în zona comunei Nistoreşti şi mai modestă la nivelul comunei Nereju.
Cele 2 comune limitrofe ariei naturale au o economie bazată în special pe exploatarea şi valorificarea resurselor naturale. Astfel, datorită caracterului izolat și a suprafeței mici reprezentată de pajişti, situl în sine nu prezintă importanță economică din perspectiva creșterii animalelor, însă această activitate este relevantă pentru agricultura de subzistență a comunitaților, întrucât pajiştile și fânețele reprezintă a doua mare categorie de utilizare a fondului funciar după păduri. De asemenea, procentul mare de vegetație forestieră (81,9%) determină dezvoltarea industriei lemnului (92% din totalul cifrei de afaceri a agenţilor din cele două comune), din aceasta perspectivă zona putând fi definită ca mono-industrială.
Dincolo de activităţile realizate de agenţii economici, la nivelul activităţilor de subzistenţă regăsim şi colectarea şi procesarea fructelor de pădure (zona ariei protejate fiind cunoscută la nivel local şi sub denumirea de Afiniş).
